Dreptul la Viață: Omul sau Ursul?Î
n România, problema conflictului dintre oameni și urși a devenit din ce în ce mai acută. Cu o populație estimată la 4.500 – 5.000 de urși bruni, cea mai mare din Europa în afara Rusiei, atacurile acestora asupra oamenilor și bunurilor lor au crescut alarmant.

Recent, o tânără a fost ucisă de un urs pe un traseu montan uzual, adăugându-se la numeroasele cazuri în care urșii au invadat orașele, punând în pericol viețile oamenilor.

În fața acestei situații, ne întrebăm: care este prioritatea noastră? Dreptul la viață al omului sau al ursului?

În contextul în care legislația actuală, inclusiv Ordonanța de Urgență nr. 81/2021, reglementează intervențiile în cazul atacurilor urșilor, soluțiile propuse de autorități, precum tranchilizarea și relocarea, sunt insuficiente și adesea periculoase în practică. Cu toate acestea, organizațiile de mediu, susțin aceste măsuri, considerându-le preferabile împușcării directe a urșilor.

Dreptul la Legitima apărare: Om vs. Urs

Legislația și Legitima apărare

Legislația românească permite unei persoane să acționeze în legitimă apărare atunci când este confruntată cu o intruziune neautorizată și periculoasă în proprietatea sa. Un caz celebru este cel al pilotului Alexandru Ivanov, care a fost achitat pentru că a împușcat un hoț ce a intrat prin efracție în locuința sa. Acest precedent ne arată că, atunci când o persoană se confruntă cu un pericol iminent, legea îi recunoaște dreptul de a acționa pentru a se apăra pe sine și bunurile sale​.

În mod similar, atunci când un urs pătrunde în gospodăria unei persoane, acesta nu doar invadează proprietatea, ci prezintă și un pericol iminent și real pentru viața și siguranța celor prezenți, evident un pericol mai mare decât orice hoț uman. Cu toate acestea, legislația actuală limitează drepturile cetățenilor în a acționa imediat și eficient împotriva urșilor invazivi, în ciuda pericolului pe care îl reprezintă​

Omul sau Ursul: Dreptul la protecție

Când vine vorba de protejarea vieții umane, este normal să ne întrebăm: De ce drepturile omului nu sunt echivalente sau chiar superioare drepturilor animalelor sălbatice, cum ar fi urșii?

Într-un scenariu în care un om se confruntă cu o amenințare mortală, fie că provine de la un alt om sau de la un animal sălbatic, dreptul la autoapărare ar trebui să fie necontestat.

Ursul, deși este o specie protejată, devine un pericol direct atunci când invadează spațiul uman. Atacurile urșilor nu sunt rare și de multe ori rezultă în răniri grave sau chiar decese. La fel ca în cazul unui intrus uman, atunci când un urs pătrunde în gospodărie, persoanele prezente ar trebui să aibă dreptul de a se apăra eficient.

 

Porcul vs. Ursul: Ce Drepturi au?

Este legitim să ne întrebăm: ce are ursul mai mult decât porcul, vaca sau peștele, specii care sunt sacrificate constant pentru a fi hrană pentru umanitate? Dacă sacrificăm aceste animale pentru a ne hrăni, de ce nu putem aplica aceeași logică în cazul urșilor care amenință viețile umane? În contextul discriminării între animale, de ce un urs ar avea mai multe drepturi decât un porc, când ambele sunt ființe vii?

 

Deci dragă cititor, în cazul în care esti militant pentru drepturile animalelor în dauna celor ale omului te rog să te întrebi :

  • Poate Ursul sa aiba mai multe drepturi decât Omul ?
  • Între viata unui om și viața unui urs ce ai alege?
  • Și dacă tânara ucisă de urs ar fi din familia ta? Stiu, tie sau nouă nu ni se poate intampla. De ce s-a dus pe munte? De ce nu era instruită? A fost un caz izolat ne putem spune noi. Dar nu uita mâine poți fi tu sau eu acel caz izolat.
  • De ce nu îți îndrepți atenția și către alte specii – porc, pui, etc. Ce ai în farfurie azi?

Aceste întrebări nu sunt doar retorice sau umoristice, ci reflectă necesitatea de a proteja viața umană într-un context legislativ care nici să nu neglijeze importanța conservării faunei sălbatice, dar care să pună pe primul loc siguranța cetățenilor.

CONCLUZIE: Necesarul unei legislații echilibrate

Este necesară o reexaminare a legislației privind protecția urșilor, astfel încât să permită intervenții rapide și decisive pentru protejarea vieților umane.

O legislație care să recunoască dreptul la autoapărare împotriva urșilor, la fel cum este recunoscut împotriva omului chiar, este esențială pentru a asigura siguranța cetățenilor.

Aceasta nu înseamnă neapărat un apel la exterminare, ci la un cadru legal care să permită acțiuni rapide și eficiente în fața pericolului real.

CategoryFără categorie